Conţinutul conferinţei de ieri a PS Ciprian Câmpineanul

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei

Conferinţă de presă la Palatul Patriarhiei

 
 
La Palatul Patriarhiei, în Sala Consilium, a fost organizată ieri , 12 mai, o conferinţă de presă în legătură cu hotărârea Patriarhiei Ierusalimului referitoare la Aşezământul Românesc de la Ierihon.Conferinţa de presă a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod care a declarat: „aş dori să exprim din nou regretul şi îngrijorarea noastră că s-a ajuns la luarea unei astfel de decizii de către Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului cu toate că în data de 15 aprilie, înainte de Duminica Floriilor, am făcut o vizită la Ierusalim, din încredinţarea Părintelui Patriarh Daniel, unde m-am întâlnit cu Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea al Ierusalimului împreună cu alţi patru membrii ai Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului şi am constatat cu surprindere că după 10 zile de la trimiterea scrisorii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, nu o primise, aşa încât a trebuit să-i înmânez eu Preafericitului Teofil al III-lea o fotocopie a răspunsului Patriarhului nostru la scrisoarea sa. Mandatul meu a fost acela de a avea nişte discuţii preliminare pe marginea subiectului pe care îl face existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon ca să vedem cum putem să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă, a dialogului frăţesc”.De asemenea, s-au nuanţat aspectele situaţiei apărute între cele două Biserici surori.

„Din raţiuni pastoral-misionare se poate face o derogare de la canoane şi canoanele nu sunt dogme, ci sunt reguli pastorale. Ele au rolul de a ne arăta cum să ne organizăm viaţa bisericească astfel încât să nu se ajungă la conflicte între biserici, dar atunci când se ajunge totuşi la un conflict el poate fi depăşit. Cel mai grav este atunci când se face o abatere de la credinţă. Numai acesta ar fi un motiv serios pentru care s-ar putea hotărî întreruperea comuniunii euharistice sau liturgice cu un ierarh al unei Biserici. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”, a mai arătat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, după cum informează TRINITAS TV.

Patriarhia Ierusalimului a fost înştiinţată de şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de la jumătatea lunii mai.

„Preafericitul Părinte Teofil ne-a adus aceleaşi reproşuri şi acuze care erau cuprinse şi în scrisoarea de care aveţi cunoştinţă de pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului. Eu am căutat să răspund la toate acestea cu argumentele pe care Părintele Patriarh Daniel le-a inclus în răspunsul său şi l-am informat că o să avem o şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în cursul lunii mai pentru alegerea noului Arhiepiscop de Alba Iulia. I-am spus că cu acest prilej voi informa Sfântul Sinod cu privire la această vizită şi că urmează să se desemneze o delegaţie de trei ierarhi pentru a se deplasa cu mandat oficial din partea Sfântului Sinod, de această dată, pentru a dialoga pe marginea acestui subiect, astfel încât să ajungem la o înţelegere frăţească în ceea ce priveşte existenţa Aşezământului Românesc de la Ierihon”, a mai arătat Preasfinţia Sa.

Apoi, Preasfinţitul Episcop-vicar patriarhal a prezentat un istoric al Aşezământului Românesc de la Ierihon, şi a demersurilor Patriarhiei Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului pentru recunoaşterea acestuia. În acest sens, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanu a arătat că „lucrările la acest aşezământ au început în anul 1998, cu acordul verbal al Preafericitului Patriarh Diodor al Ierusalimului. După ce Patriarhia Română a primit terenul la Ierihon ca donaţie pentru construirea unui aşezământ pentru pelerinii români, părintele arhim. Ieronim Creţu, reprezentantul şi superiorul Aşezămintelor Româneşti din Ţara Sfântă a pus problema acesta la Patriarhia Ierusalimului, a primit acceptul din partea Preafericitului Diodor şi a iniţiat lucrările. Un an mai târziu, după ce lucrările au început să avanseze, Sinodul Patriarhiei Ierusalimului l-a determinat pe Patriarhul Diodor să ne trimită o scrisoare, (aceasta a fost o soluţie adoptată de Sinodul Patriarhiei Ierusalimului) că nu este de acord cu Aşezământul, dar lucrările începuseră”.

În anul 2000 s-au reluat discuţiile privind Aşezământul românesc de la Ierihon.

„A urmat momentul din anul 2000, când, la invitaţia Preafericitului Diodor toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Surori au participat la manifestările jubiliare prilejuite de împlinirea a 2000 de ani de creştinism, organizate la Betleem şi la Ierusalim, prilej cu care Preafericitul Teoctist, şi cu delegaţia însoţitoare din care a făcut parte şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, au avut o întâlnire privată cu Patriarhul Diodor unde au pus din nou problema Aşezământului de la Ierihon, Preafericitul Teoctist rugându-l ca să emită şi aprobarea scrisă. În acest interval de timp 1998-2000, Părintele Ieronim Creţu a trebuit să continue lucrările întrucât se aflau foarte mulţi muncitori români care au lucrat voluntari, bucuroşi că Biserica noastră poate să aibă un astfel de aşezământ pentru pelerinii români, care au preferat dintotdeauna să locuiască în case al Bisericii decât la hoteluri”, a mai arătat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul.

Patriarhul Teoctist a avut binecuvântarea Patriarhului Diodor.

„Patriarhul Teoctist în anul 2000 când a sfinţit altarul de la Biserica Aşezământului a avut mai întâi o întâlnire cu Patriarhul Diodor care a fost de acord. Era un om prea sensibil şi cu bun simţ ca să se ducă în mod abuziv fără ştirea Patriarhului Diodor să sfinţească altarul care s-a sfinţit într-un cadru foarte solemn cu participarea Preşedintelui României de atunci Emil Constantinescu, o delegaţie foarte numeroasă de ierarhi, dar acum cei care au urmat spun că dacă nu ai ceva scris înseamnă că nu ai avut nimic”, a mai precizat Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Era important pentru Aşezământul românesc de la Ierihon să aibă o biserică.

„O anumită specificitate a pelerinilor din ţara noastră este că după ce se închină la Locurile Sfinte doresc să aibă parte de Sfânta Liturghie. Tocmai de aceea, Centrul de Pelerinaj al Patriarhiei Române totdeauna oferă ca însoţitor un preot care le citeşte din Sfânta Scriptură, le explică la faţa locului momentele din viaţa Mântuitorului, şi apoi grupurile de pelerini coboară în biserică şi participă la Sfânta Liturghie. Era foarte important ca Aşezământul de la Ierihon să aibă o biserică. Nu putem concepe o casă pentru pelerini fără un lăcaş de rugăciune. Acestea au fost motivele care ne-au determinat să continuăm lucrările având conştiinţa că facem un lucru bun pentru credincioşii noştri de care ne îngrijim nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Patriarhul Diodor îi promisese Patriarhului Te-octist că se va strădui să convingă pe ierarhii Sfântului Sinod al Patriarhiei Ierusalimului, să fie de acord cu Aşezământul de la Ierihon în vederea emiterii unei aprobări scrise, însă nu a mai apucat să facă acest lucru, s-a îmbolnăvit grav şi spre sfârşitul anului 2000 a trecut la cele veşnice”, a mai arătat Preasfinţia Sa.

Secretarul Sfântului Sinod a făcut precizări şi despre delegatul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Părintele Arhimandrit Ieronim Creţu. „Măsura de caterisire a părintelui Ieronim mi se pare nedreaptă, pripită şi nefondată din punct de vedere canonic pentru că părintele Ieronim Creţu nu este un cleric al Patriarhiei Ierusalimului, şi în plus nu a fost chemat, citat, nu i s-a dat posibilitatea să se apere pentru că el este cel care s-a ocupat de construirea aşezământului. Măsura de întrerupere a comuniunii cu Patriarhul României, adică ştergerea sa din Diptice, de asemenea a fost o măsură extremă care nu poate să fie luată decât în situaţii extreme, atunci când un Patriarh al unei Biserici cade într-o erezie, în situaţii foarte grave. Noi ştim din istorie că întotdeauna problemele de ordin administrativ s-au putut rezolva pe cale amiabilă. Dar un lucru este cert. Aşezământul este şi va rămâne proprietatea Patriarhiei Române destinată pelerinilor. Nădăjduim ca Patriarhia Ierusalimului să înţeleagă necesitatea existenţei acestuia pentru pelerini din raţiuni pastoral-misionare şi să recunoască faptul că nu le produce nicio pagubă, ci dimpotrivă”, a mai adăugat Preasfinţitul Părinte.

Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul a făcut un scurt istoric al lucrărilor realizate la Aşezământul Românesc de la Ierihon.

„Aşezământul de la Ierihon a fost construit cu foarte multe jertfe omeneşti şi financiare din partea credincioşilor, a diferiţilor sponsori şi chiar a autorităţilor statului român. El este proprietatea Patriarhiei Române. Acolo funcţionează şi un centru de studii biblice care poartă numele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Deci, aşezământul are un caracter pur misionar şi pastoral prin aceasta arătându-se grija Bisericii noastre şi faţă de pelerini, nu numai faţă de românii care au plecat şi s-au stabilit în diaspora, ci şi faţă de românii care petrec o săptămână sau două în Ţara Sfântă. Noi nu punem la îndoială dreptul de jurisdicţie al Patriarhiei Ierusalimului asupra Israelului, Palestinei şi Iordaniei, ci doar am ridicat acest aşezământ numai pentru pelerinii români, nu şi pentru credincioşii ortodocşi autohtoni care se află în grija directă a Patriarhiei Ierusalimului plus pe teritoriul Ţării Sfinte şi în autoritatea palestiniană şi în Iordania. Biserica Ortodoxă Rusă are mult mai multe aşezăminte foarte mari care ţin direct de Patriarhia Moscovei, dar recunoscându-se însă autoritatea spirituală de la Ierusalim prin pomenirea Patriarhului Teofil al III-lea la sfintele slujbe”, a mai menţionat Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După cum informează Radio TRINITAS Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul a mai precizat: „Noi credem că până la urmă vom ajunge la o înţelegere frăţească, deoarece Biserica Ortodoxă Română doreşte cooperarea, consultarea şi reconcilierea. Ne-a surprins şi ne-a durut faptul că s-au grăbit să ia o asemenea măsură unilaterală, atâta vreme cât convenisem să iniţiem un dialog oficial între două delegaţii de ierarhi ale celor două Biserici. Nu cunoaştem motivul pentru care s-a întrunit Sfântul Sinod al Patriarhiei Ierusalimului atât de repede în ziua de 9 mai ca să ia o astfel de decizie, dar sperăm că vor răspunde solicitării noastre de după şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de săptămâna viitoare, când se va institui această delegaţie de ierarhi ce urmează să se deplaseze la Ierusalim şi sperăm ca Patriarhia Ierusalimului să răspundă solicitării noastre de dialog. Reacţia noastră a fost de surprindere, dar totodată ne exprimăm speranţa că se va ajunge la o înţelegere frăţească şi vom depăşi această criză spirituală între Biserici”.

Problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului faţă de Aşezământul românesc de la Ierihon, precum şi a relaţiilor acesteia cu Patriarhia Română, vor fi discutate în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din zilele de 19-20 mai.

 
sursa – basilica.ro
 
 
Doamne, ajută-ne !

About sergiuconstantinescu

un om
Acest articol a fost publicat în arhierei, istorie, pelerinaje şi călătorii duhovniceşti, social..., ştiri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s