Catedrala nouă prinde contur

Întrucât construcţia Catedralei Mântuirii Neamului prinde contur vizibil deasupra solului, reamintim următoarele motivaţii ale edificării Catedralei:catedrala noua prinde contur

http://www.basilica.ro/stiri/bcatedrala-noua-prinde-conturb_6073.html

1.Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate liturgică stringentă, deoarece actuala Catedrală patriarhală din Dealul Mitropoliei se dovedeşte insuficientă pentru concelebrările liturgice la care participă cei aproape 60 de membri ai Sfântului Sinod, clerici şi mulţime de credincioşi cu prilejul unor evenimente cu caracter naţional-bisericesc sau interortodox.

În Bucureşti există mai multe biserici parohiale ortodoxe construite în secolul al XIX-lea şi al XX-lea (Sfântul Spiridon Nou, Sfântul Elefterie, Caşin) mai mari decât actuala Catedrala patriarhală; chiar şi catedralele unor confesiuni creştine minoritare (catolică, armeană) sunt mai mari decât actuala Catedrală patriarhală. Din cauza spaţiului insuficient la slujbele din Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, numeroşi credincioşi participă în fiecare duminică la Sfânta Liturghie în afara Catedralei, adesea la temperaturi scăzute, iarna şi caniculare, vara.

2.În ultimii 20 de ani, potrivit prevederilor legale în vigoare, sprijinul financiar din partea autorităţilor de stat centrale şi locale s-a acordat nu doar pentru Catedrala Mântuirii Neamului, ci şi pentru alte catedrale sau biserici mari din ţară, ortodoxe sau ale altor confesiuni. Această finanţare pentru biserici noi de la bugetul public (ai cărui contribuabili sunt în proporţie de 86% creştini ortodocşi) este justificată de faptul că în România cultele religioase sunt instituţii de drept privat, dar de utilitate publică (vezi Legea cultelor nr. 489/2006).

În acest sens, menţionăm faptul că în perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2013, referitor la lucrările Catedralei Mântuirii Neamului, sumele plătite de Patriarhia Română către bugetul de stat pentru plata impozitelor şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru salarii, T.V.A. etc. au fost în valoare de aproximativ 35 milioane lei.

Cu alte cuvinte, o mare parte din ceea ce Patriarhia Română a primit de la bugetul de stat şi de la bugetele locale ca sprijin pentru construirea viitoarei Catedrale patriarhale, s-a întors la bugetul public în urma plăţii impozitelor, contribuţiilor sociale şi taxelor aferente potrivit legislaţiei în vigoare.

Un studiu atent al istoriei edificării catedralelor europene, vechi şi noi, arată că acestea au fost construite nu doar prin contribuţia Bisericii respective ca instituţie, ci mai ales prin contribuţia autorităţilor de stat centrale şi locale. De exemplu, Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova a fost construită cu o contribuţie majoră din partea Primăriei Moscovei. În acelaşi timp, municipalitatea susţine financiar întreţinerea Catedralei. Un alt exemplu recent îl constituie amplele lucrări de consolidare ale fundaţiei catedralei Sagrada Famiglia din Barcelona (încă nefinalizată), care au fost suportate financiar integral de la bugetul provinciei spaniole Catalonia.

În acest sens, este de apreciat faptul că în Bucureşti au apărut recent două construcţii emblematice pentru capitala României, construite integral cu fonduri publice, respectiv Arena Naţională care a costat 234 milioane de euro şi noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, clădire nefinalizată în timpul comunismului, dar a cărei amenajare a costat acum peste 100 milioane de euro. Dacă autorităţile de Stat centrale şi Primăria Generală a Capitalei ar fi intrat în logica celor care nu doresc să se mai construiască nimic în România din bani publici, cele două obiective, care în prezent suscită un inters naţional şi internaţional, ar fi inexistente.

3.Nu se poate vorbi despre o „concurenţă de mărime” între Catedrala Mântuirii Neamului şi clădirea Palatului Parlamentului (fosta „Casa Poporului”), deoarece viitoarea Catedrală patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României. Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României. În acelaşi timp, însă, turla şi Sfânta Cruce de pe ea simbolizează făclia de Înviere şi biruinţa asupra tristei demolări a trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii şi a translatării altor două: Schitul Maicilor şi Mihai Vodă, care au fost „răstignite” în perioada regimului comunist pentru a face loc actualei clădiri a Parlamentului României. În acest sens, Paraclisul provizoriu al Catedralei Mântuirii Neamului are ca hram principal Învierea Domnului, iar hramul principal al viitoarei Catedrale patriarhale va fi sărbătoarea Înălţarea Domnului care este şi Ziua Naţională a Eroilor, fiind un simbol al biruinţei asupra păcatului şi asupra morţii.

Întrucât Catedrala nouă a fost proiectată înainte de criza financiară, sperăm că ea va fi şi un semn de biruinţă asupra crizei, dacă sporim în credinţă, speranţă şi conlucrare. Astfel este ea percepută de clerul şi credincioşii ortodocşi români care contribuie financiar la edificarea acesteia în cadrul colectei naţionale organizate în toate bisericile şi mănăstirile Patriarhiei Române. Chiar dacă în comparaţie cu anul 2011 anul trecut, 2012, valoarea donaţiilor s-a diminuat din cauza crizei economice, românii din ţară şi unii din străinătate continuă să sprijine construirea viitoarei Catedrale patriarhale. Deoarece o mare parte a acestora solicită să nu li se facă publice numele, Patriarhia Română face doar informări periodice membrilor Sfântului Sinod în legătură cu valoarea donaţiilor din fiecare eparhie.

4.Lucrările de execuţie a infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului reprezintă un model de transparenţă şi corectitudine şi în gestionarea fondurilor pentru realizarea unei construcţii de utilitate publică. De la începerea lucrărilor (decembrie 2010), Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, formată din consilieri clerici şi mireni, este informată săptămânal despre modul cum evoluează lucrările şi sumele cheltuite. Toate propunerile privind cheltuielile legate de construirea Catedralei Mântuirii Neamului sunt aprobate, după dezbatere, de către acest organism executiv permanent al Sfântului Sinod şi al Adunării Naţionale Bisericeşti.

Pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei responsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredinţat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă pe categorii de lucrări a societăţilor de construcţie cu cea mai mare experienţă în domeniu pe specialităţi. Selecţia fiecărei firme de execuţie s-a făcut prin licitaţie. De aceea, costurile execuţiei infrastructurii viitoarei Catedrale patriarhale au fost cu aproximativ 20% mai mici decât cele estimate.

5.Paralel cu construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română desfăşoară o amplă şi constantă activitate cultural-misionară (radio, televiziune, cotidian) şi social-filantropică; activitatea spirituală intensă fiind baza activităţii sociale creştin-ortodoxe, astfel încât Liturghia şi Filantropia socială nu se despart şi nici nu se opun.

În concluzie, Catedrala Mântuirii Neamului se construieşte ca edificiu bisericesc de utilitate publică şi va îmbogăţi patrimoniul naţional al poporului român. Ea are şi valoare de simbol care adună în iubirea lui Dumnezeu pe românii credincioşi iubitori de valori eterne.

Mulţumim cu recunoştinţă şi preţuire tuturor donatorilor: ierarhi, clerici şi mireni din toate eparhiile Patriarhiei Române, Guvernului României, Primăriei Generale a Capitalei, Primăriilor sectoarelor 1, 2, 3, 5 şi 6 din Bucureşti, precum şi altor instituţii care, până în prezent, au contribuit financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi donatorii, constructorii şi susţinătorii acestei Catedrale, să le dăruiască sănătate, mântuire şi mult ajutor în viaţă.

Totodată, îndemnăm şi pe alţii să ofere ajutorul lor la această lucrare sfântă, ca fiind „un dar pentru eternitate”.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE

22.04.2013 | 16:15
sursa: basilica.ro

About sergiuconstantinescu

un om
Acest articol a fost publicat în arhierei, istorie, pelerinaje şi călătorii duhovniceşti, social..., ştiri și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s