Alegerea meseriei

                 Părinte, unii părinţi îşi îndrumă copiii spre propria lor meserie şi de multe ori devinchiar sâcâitori.

                 Nu fac bine, nu trebuie să-i silească pe copiii lor să facă ceea ce-i odihneşte pe eiînşişi, şi nu-i odihneşte pe aceia. Am cunoscut un tânăr care voia să studiezeteologia şi să devină preot. Dar mama lui nu-l lăsa, ci îl silea să meargă la medicină.Copilul învăţase muzica bizantină şi îi plăcea mult să cânte. Îşi făcuse el singur uninstrument muzical cu care putea învăţa glasurile. Ştia cărţile de muzică pe de rost. Avea
un dar deosebit. Alcătuia tropare, slujbe de sfinţi, etc. De îndată ce a terminat gimnaziul, adat examene şi a intrat la Seminarul Teologic. Mama lui a suferit un şoc nervos din pricina supărării, după care venea la mine şi mă ruga: „Părinte, fă rugăciune să mă fac bine, iar copilul meu să facă ce vrea el”. De îndată ce se însănătoşea, iarăşi nu-llăsa să facă ceea ce voia. Iar copilul văzând aceasta le-a părăsit pe toate şi în cele dinurmă i s-au irosit toate planurile de viitor.

                Tinerilor pe care îi văd că oscilează în alegerea ştiinţei pe care vor să o studieze, lespun: „Vedeţi care ştiinţă vă place, astfel încât să faceţi ceea ce aveţi sădit în fire”. Dacă nuau sădită în fire înclinaţia către lucrul pe care vor să-l facă, încerc să-i conving să încline spreceea ce este sădit în firea lor, pentru ca astfel să fie ajutaţi. Adică îi ajut să studieze ştiinţa pe care o vor şi să practice meseria care este pe măsura puterilor lor, numai să facăaceasta după Dumnezeu. Are, de pildă, cineva înclinaţie spre muzică? Să se facă muziciansau un bun cântăreţ bisericesc, care să ajute prin viata şi prin cântarea sa pe toţi cei care îlvor auzi, să iubească Biserica şi rugăciunea. Are înclinaţie spre pictură? Să devină pictor, şisă picteze cu evlavie icoanele, dintre care unele pot săvârşi şi minuni. Are înclinaţie spre oştiinţă oarecare? Să se dăruiască ei şi să lucreze cu mărime de suflet.

               Şi să vedeţi că încă de când este mic se arată înclinaţia pe care o are cineva. Odată laMănăstirea Stomio a venit un creştin cu doi nepoţei. Unul dintre ei, în vârstă de şase-şapte ani, stătea lângă noi şi mereu ne punea diferite întrebări. La un moment dat îlîntreb: „Ce o să te faci când vei fi mare?”. „Avocat”, îmi răspunse. Celălalt dispăruse.Atunci îl întreb pe unchiul său: „Unde s-a dus celălalt copil? Nu cumva să cadă în vreo prăpastie?”. Am ieşit afară ca să-l căutăm şi am auzit nişte lovituri în tâmplărie. Amintrat înăuntru şi ce să vedem? Scândura netedă care era pe bancul unde rindeluiam ostricase de tot cu tesla. „Ce o să te faci atunci când vei creşte mare?” îl întreb şi pe acesta.”Tâmplar”, îmi răspunde. „Bine, tâmplar să te faci. Dacă-i aşa, atunci nu-i nici o pagubă căs-a stricat scândura”.

sursa: Pr Paisie Aghioritul, „Viaţa de familie”

About sergiuconstantinescu

un om
Acest articol a fost publicat în Maica Domnului, rugăciuni şi scrieri duhovniceşti, Sfântul Munte, sfinţi şi părinţi duhovniceşti ai Bisercii, social... și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s